Ceea ce mananci iti poate afecta sanatatea, ADN-ul si intreaga viata!

Publicitate

Un articol de Mircea Dumitrescu

Mancarea pe care o consumi este responsabila de activarea sau stagnarea unor gene, de controlarea unor boli si a sanatatii, pe parcursul intregii vieti.

Toata lumea spune ca esti ceea ce mananci, insa, din anumite motive, majoritatea populatiei din lume pare sa uite cu desavarsire acest aspect. In ciuda acestui fapt, stiinta pura si experimentele simple au reusit sa dovedeasca ceea ce naturopatii spuneau de secole: ce mananci te schimba, inclusiv in materie de ADN. Dupa cum se observa, regimul alimentar poate influenta activitatea sau stagnarea unor gene. Pe scurt, el poate determina daca genele asociate unor afectiuni ca obezitatea, diabetul de tip 2 sau problemele de tip cardiovascular sunt hiperactive sau functioneaza in parametri normali.

Este destul de usor sa ignori ca regimul alimentar afecteaza in mod direct sanatatea, cand mancarurile din jurul nostru sunt atat de gustoase. Terapeutii obisnuiti, care nu iau mancarea in considerare cand isi trateaza pacientii, cu siguranta nu usureaza lucrurile. In acest context, noile studii care puncteaza relevanta alimentelor conectate cu ADN-ul nostru, sunt un pas inainte esential.

Nu stim nici jumatate de adevar

Nutrientii pe care corpul uman ii primeste in uter, precum si cei cu care este alimentat dupa nastere, afecteaza genele in mod inevitabil. Opinia generala este ca genele noastre determina modalitatea de asimilare si absorbire a nutrientilor de catre celule.

Oamenii de stiinta au considerat ca toate aceste informatii, in afara de genomul pur, sunt sterse cand un embrion nou se formeaza. Cu toate acestea, in 2013, cand ADN-ul uman a fost complet reprezentat, o multime de variabile inca lipseau. Lucrurile au fost evidente pentru ca genomul nu putea explica, de unul singur, toate procesele psihologice cu care suntem familiarizati in prezent. Desigur, se intamplau mai multe lucruri legate de genom, decat puteam noi sa stim. Pana in prezent, domeniul separat al epigeneticii a fost asociat cu schimbarile pe care ADN-ul nostru le are, ca rezultat al fortelor exterioare, ca de exemplu regimul alimentar, mediul in care traim etc. Separarea domeniilor este necesara intrucat oamenii de stiinta considera ca insusi genomul nu se poate schimba- numai celulele dimprejurul lui o pot face. Acum, dovezile arata ca aceste trasaturi ale celulelor, substantele si enzimele, pot sa ne afecteze corpurile irevocabil, pe masura ce acestea se dezvolta.

De exemplu, la soareci, riscul de a dobandi o boala cronica si diferentele radicale de greutate si metabolism sunt afectate in mare masura de regimul alimentar al mamei, pe parcursul sarcinii. Un studiu realizat in 2006 a concluzionat ca, in ciuda obezitatii mamei si a riscului sporit al acesteia de a dezvolta anumite afectiuni, precum cancerul sau diabetul, majoritatea puilor ei se naste sanatoasa si in conditii normale, cu riscuri comune de boli, in cazul in care nutritia mamei pe timpul sarcinii este una adecvata. Cu toate acestea, aproape nicio dispozitie pentru boli cronice sau constitutie nu au fost mostenite ca rezultat al ADN-ului mamei, ci mai degraba ca rezultat al obiceiurilor alimentare pe parcursul sarcinii. La oameni, o dieta dezechilibrata are un impact decisiv asupra predispozitiei genetice pentru anumite boli.

Efectul domino

Studiile recente au demonstrat ca o dieta dezechilibrata are efect de domino asupra sanatatii intregului organism. Pentru a ne mentine mereu sanatosi, este imperativ sa avem o dieta echilibrata, constituita din carbohidrati, proteine si grasimi, conform cercetatorilor de la Universitatea de stiinte si tehnologie din Norvegia. Cand vreuna dintre aceste categorii le domina pe celelalte, nutrientii pe care ii acumuleaza corpul din alimentatie, se transforma in substante nocive care influenteaza ADN-ul nostru. Un exemplu de acest fel este o dieta bazata pe 60% sau mai mult carbohidrati.

Cercetarile efectuate in laborator au evidentiat ca, in astfel de circumstante, genele asociate bolilor cardiovasculare sau diabetului incep sa isi accelereze procesele.

Uneori, schimbarile sunt rezultatul obiceiurilor alimentare, fiind absolut uimitoare. Dr. Markus Ralser, un biochimist de la Universitatea din Cambridge, a aratat ca majoritatea celulelor genetice sunt influentate in mod direct de nutrientii la care au acces. E nevoie doar ca unele substante sa lipseasca, iar profilul metabolic se va altera in mod semnificativ. In ciua faptului ca cercetatorii trebuie sa stabileasca ce efect are fiecare aliment, nutritionistii experimentati si-au format cateva ipoteze pornind de la cantitatea de nutrienti pe care o ofera fiecare produs.

Niciodata nu a fost atat de clar ca practica medicala din prezent trebuie sa integreze foarte multe aspecte legate de nutritie si genetica. Pana cand schimbarile pozitive vor aparea, este de datoria oamenilor sa se informeze, sa ia atitudine pentru a-si mentine sanatatea lor, cat si pe a celor dragi, si sa urmeze drumul cel bun.